Fecioara Maria și Petru Athonitul — prototipuri ale vieții isihaste și alte scrieri duhovnicești. Scrieri II

Consacrat scrierilor duhovnicești, volumul de față inaugurează integrala Scrierilor Sfântului Grigorie Palama (1295–1359) într-o traducere românească însoțită de ample introduceri și alte texte lămuritoare.

Inițierea integralei Scrierilor palamite cu operele duhovnicești, iar nu cu cele polemice, este o opțiune deliberată a editorului, bazată pe convingerea că teologia energiilor necreate se explică cel mai bine plecând de la spiritualitatea isihastă a marelui monah athonit, teolog polemist și ierarh bizantin din secolul XIV.

De-a lungul acestor etape, Sfântul Grigorie Palama a oferit descrierea ideală a trei versiuni de isihasm înțeles drept „adevărată filozofie” a vieții creștine, integrată exemplar în viața tainică a Fecioarei Maria în templu (Cuvântul despre intrarea și viața ei în Sfânta Sfintelor): un isihasm anahoretic pentru pustnici (Viața Sfântului Petru Athonitul), un isihasm pentru monahii din mănăstiri (Tratatul-epistolă către Xeni) și un isihasm laic pentru intelectuali (Tratatul-epistolă către filozofii Ioan și Teodor) — toate expresii ale unei spiritualități la care sunt chemați toți creștinii. În inima acestor scrieri se află o originală sistematizare a tradiției isihaste: centrată trinitar, fundamentată antropologic și mariologic, deschisă intelectual.

Astfel înțelese, scoase din uitare și ignoranță, din evaluări minimalizante și exaltări triumfaliste, scrierile duhovnicești ale Sfântului Grigorie Palama vorbesc în același timp despre drama și spiritualitatea unei epoci și rămân cea mai bună introducere în teologia și opera sa.