Slujba, Acatistul și Lauda Sfântului Simeon Noul Teolog

Sfântul Simeon Noul Teolog este unanim considerat astăzi drept teologul mistic prin excelență al Bisericii Ortodoxe. Mai puțin știut este faptul că personalitatea și opera lui au avut de înfruntat adversitatea mediului formalist monahal și clerical bizantin, atât în timpul vieții, cât și în posteritatea imediată, fapt ce a dus la dispariția fără urme a icoanei, slujbei și cuvântului de laudă alcătuite de ucenicul său, Cuviosul Nichita Stithatul.
Renașterea isihastă din secolul XIV și îndeosebi mișcarea de trezire duhovnicească filocalică din a doua jumătate a secolului XVIII legată de fenomenul „colivar” îi redescoperă scrierile și îl transformă într-un ferment al înnoirii neopatristice a Bisericii. În acest context Cuviosul Nicodim Aghioritul încearcă să repare și memoria liturgică distrusă a Sfântului Simeon Noul Teolog și îi compune o inspirată slujbă și un magnific elogiu.
La aproape o mie de ani de la mutarea sa la Domnul, nedreptatea milenară făcută memoriei ecleziale a personalității Sfântului Simeon Noul Teolog — misticul luminii lui Hristos — în urma campaniei detractorilor săi a fost în sfârșit reparată, iar Noul Teolog își reia, alături de Ioan Evanghelistul și Grigorie din Nazianz, locul liturgic între celebrările celor trei Teologi prin excelență ai Bisericii Ortodoxe.
Fie ca prin traducerea de față lumina mistică devenită lumină liturgică, prin graiul teologic și imnografic al smeritului cuvios Nicodim Aghioritul, să-și reverse luminile și peste credincioșii iubitori de Dumnezeu Cel minunat întru sfinții Lui din poporul român drept-credincios.