Cartea de față spune povestea exemplară a doi sfinți greci cu numele Nicolae sosiți în Italia,
– unul, bătrânul ierarh al Myrei Lykiei adus în Bari în 1087, era vestit în toată lumea creștină,
– altul, un tânăr perfect necunoscut din Focida rătăcitor pe drumurile Italiei mutat la Domnul în Trani în 1094, era canonizat de papalitate trei ani mai târziu.
Amândoi apar puși de Pronia divină în fața unei creștinătăți triumfătoare aflate în ajunul primei cruciade pentru a-i reaminti întrupat miezul uitat al creștinismului: Evanghelia iubirii-milă a lui Dumnezeu în Iisus Hristos în adevărul Crucii Lui.
Mesagerii erau mesajul însuși: ierarhul Nicolae era întruparea vie a milei lui Dumnezeu, iar păstorul Nicolae „Kyrie eleison” era vestitorul itinerant al Dumnezeului-Milă și al purtării Crucii lui Hristos.
Lumea „creștină” alegea însă atunci — cum se vede din textele vremii — o altă cale, cu consecințe dramatice până astăzi.
Expresii ale lucrării providenței lui Dumnezeu în istorie, sfinții lui Hristos sunt lecții pentru timpul și epoca lor, dar și pentru timpul nostru. Profilul lor nu poate fi detașat de tabloul lumii în care sunt trimiși și în care acționează exemplar întrupând Evanghelia veșnică a lui Hristos. Hagiografia este astfel în mod indisolubil atât hristologie, cât și istorie, mai exact hristologie continuată și prelungită în istorie, și în multiplele istorii care alcătuiesc contextul întrupării ei. Scopul ei este descifrarea mesajelor și lecțiilor venite de la Dumnezeu prin sfinții Lui pentru toate timpurile.
Minunatele-aventuri-duhovnicesti-ale-sfintilor-Nicolae
