Imnele Păresimilor, Azimelor, Răstignirii și Învierii

Volumul de față își propune să ofere într-o versiune românească preliminară cele patru cicluri de imne liturgice închinate de Sfântul Efrem Sirianul — „harfa Duhului”, cel mai mare poet al Bisericii vechi — pregătirii și celebrării misterului pascal: Imnele Postului Mare, Azimelor, Răstignirii și Învierii.

Imnele pascale efremiene circumscriu meditativ principalele teme legate de cele trei Paști: Paștele Vechiului Testament (junghierea și mâncarea mielului pascal, eliberarea poporului din Egipt și trecerea prin Marea Roșie ca triumf al mielului), Pătimirea lui Hristos (de la Cina cea de Taină, trecând prin Răstignire și Înviere până la Înălțare) și Paștele Bisericii. Există pentru Sfântul Efrem o strictă corespondență între elementele principale ale Paștelui Vechiului Testament și cele ale Paștelui lui Hristos: Euharistia, Răstignirea și Pogorârea biruitoare a lui Hristos la iad sunt văzute ca realizarea (împlinire și desființare totodată) a prefigurărilor lor vechi-testamentare în mâncarea mielului pascal, junghierea lui și triumful său în ieșirea evreilor din Egipt.
Drama istorică și tipologică a Pătimirii se finalizează în Euharistia și Liturghia Bisericii, evocate pe larg în Imnele Învierii ca o celebrare paradiziacă.
Prin profunda lor teologie exprimată printr-o poetică simbolică sobră, Imnele pascale efremiene constituie fără nici o îndoială una din cele mai importante meditații asupra misterului pascal din istoria creștinătății.

„Laudă Celui Întâi-Născut, a Cărui turmă își găsește zăbava în cărți, binecuvântate pășuni!”